Eu, draga mea, te iert, sigur că trebuie să te iert. De altfel, nu știu de ce nu te pot urî.
Fragment audio de 9 secunde din piesa de teatru radiofonic Joc de societate (1964).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:07:58 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Să lăsăm minciuna. Nu ți-am vorbit până acum pentru că am vrut să te faci întâi sănătoasă.
- Dar nu o să-mi spui că mama ta nu te-a prevenit că eu știu tot.
- Taci?
- Eu, draga mea, te iert, sigur că trebuie să te iert. De altfel, nu știu de ce nu te pot urî.
- În primul rând, pentru că greșeala ta s-a întâmplat pe când nu-l cunoșteai pe Iani.
- Poate pentru că începusem să te iubesc.
- Eu nu te pot urî, dar mă tem pentru Iani.
- Și de aia voiam să-ți vorbesc.
- De știut, nu știe. Nu, nu, nu știe. Dar de bănuit... ție nu ți-a spus nimic? Nicio aluzie?
[...]