Păi de ce mă, copii? Eu de uitat, absolut, am uitat că nu sunt obligat să țin minte, dar nu pot să vă spun chiar vouă că n-am văzut absolut tot.
Fragment audio de 11 secunde din piesa de teatru radiofonic Joc de societate (1964).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:49:55 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Când îl veți cunoaște îl veți întreba.
- Domnul este, cum să-l definesc eu, este un glumeț și jumătate.
- Să creadă el că mă dă gata cu vorbe de-astea...
- Păi de ce mă, copii? Eu de uitat, absolut, am uitat că nu sunt obligat să țin minte, dar nu pot să vă spun chiar vouă că n-am văzut absolut tot.
- Atunci e în regulă, eu am șters-o. Au revoir, cherie. Au revoir, monsieur. La revoir, monsieur.
- Acum că am rămas între patru ochi, cucoană... păi frumoase-s purtările astea în casă străină?
- Ai avut noroc c-am nimerit eu aici.
- Sunt măritată, sunt majoră și sunt stăpână pe faptele mele.
- Domnule!
[...]