Vreau să-ți mulțumesc smerit că mâna ta e destul de bună și se lasă împerecheată cu mâna mea care-i într-adevăr nevrednică de această cinste.
Fragment audio de 11 secunde din piesa de teatru radiofonic Jocul dragostei și al întâmplării (1956).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:56:31 in versiunea Vinil a inregistrarii.
Contextul citatului
[...]
- Vreau ca ea să țină cât mai mult.
- Cum mă îmbărbătează vorbele tale!
- Nici nu trebuie să te îndoiești de dragostea mea.
- O, cât de mult aș vrea să pot săruta cuvintele astea! Să le culeg de pe gura ta cu buzele mele...
- Mai înaintea de a i-o cere lui, dă-mi voie să ți-o cer ție.
- Vreau să-ți mulțumesc smerit că mâna ta e destul de bună și se lasă împerecheată cu mâna mea care-i într-adevăr nevrednică de această cinste.
- Muah! Muah! Scumpă mânuță rotunjoară și durdulie, te iau fără vorbă multă.
- Nu mă tem că tu n-o să-mi faci onoare, ci mi-e frică de mine că, de, eu n-o să-ți fac ție onoare...
- Îmi vei face mai multă onoare decât merit!
- În sfârșit, domnule, ce dorești? Să-ți spun că dragostea dumitale mă onorează?
[...]