Taci, prostuțo, eu plâng întotdeauna, când am inspirație poetică.
Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Maitreyi.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:36:48 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Mergem și-n astă seară la film?
- Ah, unchiule Allan! Ce bine-mi pare că te-ai întors! Ce bine!
- Micuța mea, te regăsesc, măcar cuiva îi pare bine-n casa asta că m-am întors.
- O, și lui Maitreyi îi pare bine.
- Da, cât ai fost plecat, a plâns mereu noaptea și-a scris poezii.
- Taci, prostuțo, eu plâng întotdeauna, când am inspirație poetică.
- Chabu, ești o fată dulce și te iubesc.
- Bine, la revedere! Distrați-vă bine la cinema.
- Totuși, nu te hotărăști să mergi cu noi?
- Haideți, fetelor, afară se-nnoptează, vine noaptea grea și caldă a Calcuttei...
[...]
