O fi ea statuie, dar are picioare. Poți să crezi ce vrei despre mine, că sunt sentimental, romantic, dar pe mine picioarele mă impresionează.
Fragment audio de 10 secunde din piesa de teatru radiofonic Milano nu există (1979).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:02:58 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Sper că ai un ferăstrău mic, special pentru marmură, ia vezi.
- Eu știu că l-am luat, dar stai să văd. Aici în sac e... l-am găsit!
- Să-i tai piciorul... de unde ai spus, dela genunchi?
- Dar acum ce te-a mai apucat?
- Nu mai vorbi prostii, tu nu vezi că e statuie, ce naiba?
- O fi ea statuie, dar are picioare. Poți să crezi ce vrei despre mine, că sunt sentimental, romantic, dar pe mine picioarele mă impresionează.
- Și acesta e atât de alb, încât pare un picior spălat.
- Lasă prostiile și grăbește-te.
- Mă rog, dacă te impresionează, închide ochii.
- Aoleu, ai văzut? Se vaită, biata statuie.
- Idiotule, eu mă vaiet. Era cât p-aci să-mi tai degetul. Fii și tu atent, ce dracu?
- Deci, eu m-am săturat. Întâi vrei să-nchid ochii și pe urmă ai pretenția să văd.
[...]