De fapt, nici nu știu de ce m-am destăinuit. Poate pentru c-ai apărut, așa, ca din pământ, în fața mea, sau poate pentru că am simțit nevoia să rostesc cu glas tare ceea ce mă frământă de azi de dimineață.
Fragment audio de 15 secunde din piesa de teatru radiofonic Moștenitorii (1965).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:08:30 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Vă rog să-mi dați voie să mă retrag și eu.
- Când cineva suferă așa cum sufăr eu, până și compătimirea, dacă e sinceră, e de folos.
- Da, dragul meu. Soția mea mă înșală.
- De fapt, nici nu știu de ce m-am destăinuit. Poate pentru c-ai apărut, așa, ca din pământ, în fața mea, sau poate pentru că am simțit nevoia să rostesc cu glas tare ceea ce mă frământă de azi de dimineață.
- Uite, am aicea scrisorile amantului ei. Da, el e, exact ceea ce bănuiam.
- Cum, domnul Milan Novakovici?
- Da, el. Ah, ce fapt odios! Ce mârșăvie!
- Și-acum ce aveți de gând să faceți?
- În starea de turburare în care mă aflu, mă tem să nu iau vreo hotărâre pripită.
[...]