Fragment audio de 4 secunde din piesa de teatru radiofonic Moștenitorii lui Rabourdin.
Puteți regăsi această replică la minutul 00:22:24.931 în înregistrarea originală.
Contextul citatului
[...]
- Sunt totuși nepoatele lui.
- Ei, da, una din ele e o femeie josnică și nesățioasă.
- E totuși nepoata lui.
- Cealaltă, o bătrână suspectă care cară în coșul ei toate afacerile necurate ale Senlisului și care ar înghiți zece moșteniri fără să lase să-i cadă o centimă.
- E totuși nepoata lui.
- Ei, nepoata lui, nepoata lui! Îi dai zor cu nepoata lui! Mă rog, ce importanță are asta?
- Unde scrie că neapărat trebuie să-ți lași averea nepoatelor?
- În fond, ce mai are nevoie de nepoate, când are în jurul lui câțiva prieteni cinstiți, credincioși, care-i ține toată ziua companie și tovărășie, ă?
- Crezi atunci că bietul Rabourdin...
- E, asta e o chestie de mult tranșată, omule, nu-nțelegi?
- Gândește-te și dumneata, sunt 40 de ani de când ne cunoaștem. Mie-mi va lăsa casa. Cred că până la toamnă mă și instalez aici. Ascultă ce spun eu.
- Când or cădea frunzele.
- Dar înțelege odată, omule, îngrijește-te, să nu-ți joace un renghi tusea asta!
- Ia isprăvește odată cu prostiile astea.
- Ce tuse? Am înghițit strâmb.
- Ca bun prieten trebuie să te previn, Chapuzot, că doamna Fiquet are o făgăduială din partea unchiului ei.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu