Aud că faceți o distribuție la o piesă pe care o pune regizorul ăla, cum dracu-i spune? Și am și eu, ca tot omul, pe cineva în teatrul vostru. Aș vrea să-i dăm o mână de ajutor. Să i se dea ei rolul principal.
Fragment audio de 27 secunde din piesa de teatru radiofonic O vrem pe Katarina (1972).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:18:29 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- În mâinile tale e pâinea și cuțitul.
- Nu-i chiar așa, sunt și eu un mic șurub într-un mecanism uriaș.
- Ce mic, mă, ce șurub, mă, de ce te micșorezi tu în ochii mei? Ce, nu te știu eu pe tine?
- Zău, nu-i chiar așa... Ia, mai bine zi, dragule, cu ce-ți pot fi de folos?
- Aș vrea să-ți spun o vorbuliță.
- Aud că faceți o distribuție la o piesă pe care o pune regizorul ăla, cum dracu-i spune? Și am și eu, ca tot omul, pe cineva în teatrul vostru. Aș vrea să-i dăm o mână de ajutor. Să i se dea ei rolul principal.
- Despre... mă, tu ai fir direct?... despre fata aia drăguță, înaltă, cu ochi ca două mure, așa...
- A, da, cum să n-o știu? Nu e doar în teatrul meu?...
- Ei, ne-am înțeles, da? Cred că pot conta pe prietenia ta, nu?
- Bineînțeles. Numai că vezi tu, fata asta abia a ieșit din Institut, e proaspăt angajată...
[...]