Și eu sunt de familie bună...
Fragment audio de 3 secunde din piesa de teatru radiofonic Omul care a văzut moartea (1957).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:17:05 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Ce ochi? Te-am privit cu ochii milei, domnule...
- Nu era milă... era altceva...
- Ți-ai creat obligații... Trebuie să tragi consecințele!
- Noi vorbim de o jumătate de ceas și n-am rezolvat nimic. Nu vreți să-mi dați pe domnișoara?
- Dar nici prin gând nu-mi trece...
- Domnule, inima fiicei mele e dată... Iubește un tânăr din oraș, de bună familie...
- Și eu sunt de familie bună...
- Foarte bine vă face! Cine v-a pus să mi-l puneți pe cap?
- Să-i facem ceva... Nu-l putem lăsa pe drumuri... Poftim, acuma ni s-a urcat în cap.
- Domnule, te rog, fii rezonabil.
- Cum vezi, noi vrem să te ajutăm, dar nici ce pretinzi dumneata nu se poate!
[...]