A fost o nălucire care-a dispărut și nu mai este? Au nu cumva într-adevăr am înnebunit?
Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Prea multă minte strică (1959).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:22:43 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Dar iată că Sofia apare! Deci, mai repede la culcare...
- Nu m-a auzit. Și-n camera lui s-a zăvorât.
- O s-o trimit pe Liza ca să-l cheme.
- Din cabina portarului tot am auzit, ea-l cheamă, îi vorbește...
- Îmi arde capul, sângele îmi clocotește...
- A fost o nălucire care-a dispărut și nu mai este? Au nu cumva într-adevăr am înnebunit?
- Dar parcă tot la întâmplări neașteptate sunt sortit.
- De data asta nu mă-nșel în ceea ce văzui. Doar ea e care l-a chemat și asta-i odaia lui.
- Du-te, du-te! Nicio vorbă să nu spui!
- Voi sta de veghe până mâine-n zori de zi, pe el și ea pândindu-i... cât aș pătimi.
[...]