Atuncea, du-te. Eu rămân, încă o dată, cu taina, tot ca pân-acum, nedezlegată.
Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Prea multă minte strică (1959).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:51:57 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Încotro? E ceva așa de grav și de urgent?
- Lasă-l în plata Domnului, mai stai aici...
- Dar, gândește-te, fiarele pentru frezat se pot răci.
- Ce mare lucru, dacă niște clește se răcesc?
- Imposibil! Astă-seară avem oaspeți și primesc.
- Atuncea, du-te. Eu rămân, încă o dată, cu taina, tot ca pân-acum, nedezlegată.
- Hai, Liza, de primire să ne pregătim.
- Ah, Sofia, dacă-n sfârșit am înțeles, atunci înseamnă că Molcialin este cel ales.
- Dar iată fericitul că s-a și ivit.
- O, de când ne-am întâlnit, nici două vorbe ca să schimb cu dumneata n-am izbutit.
[...]