E drept că m-au cam părăsit puterile și simt o-adevărată istovire, și pieptul parcă nu mai e în stare să suporte nesfârșita chinuire din pricina nenumăratelor îmbrățișări prietenești...
Fragment audio de 14 secunde din piesa de teatru radiofonic Prea multă minte strică (1959).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:13:07 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Situațiunea e extrem de gravă. Ce-o să ne facem dacă s-o porni nebunul să ne caute gâlceavă?
- O, fie-ți milă, Doamne, și de noi, nevrednici robi, te-ndură!
- Ei, prințipe, uite-l, Ciațki, el...
- Nu ești în toate apele... vai, oboseala ți se vede scrisă pe figură.
- După o cale-atât de lungă, un somn bun ar fi de mult folos.
- Permite... permite-mi să-ți iau pulsul... nu-i, nu-i tocmai sănătos.
- E drept că m-au cam părăsit puterile și simt o-adevărată istovire, și pieptul parcă nu mai e în stare să suporte nesfârșita chinuire din pricina nenumăratelor îmbrățișări prietenești...
- Picioarele, la rândul lor, se obosesc când pe parchete le târșești...
- Iar sufletu-mi se simte în mulțimea asta stingherit, legat, înlănțuit și răscolit.
- Mă-ntreb de ce am mai venit și ce am mai dorit.
- Nu pot să fiu de orașul nostru în felul ăsta amintit, în vreo privință mulțumit.
[...]