Mă recunosc în totul vinovată. E drept că nu-mi închipuiam că poate cineva să fie-atât de fals vreodată.
Fragment audio de 11 secunde din piesa de teatru radiofonic Prea multă minte strică (1959).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:29:45 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Hai, leșinați cu-adevărat! De data asta socotesc prilejul mai pe drept întemeiat.
- Și iată, în sfârșit, misterul enigmatic rezolvat.
- Știu pentru cine-am fost jertfit și-am constatat pe cine-ai preferat.
- Mă mir și mă admir de cum am fost în stare să mă stăpânesc.
- Priveam și nu mai cutezam pe văzul meu ca să mă bizuiesc.
- Mă recunosc în totul vinovată. E drept că nu-mi închipuiam că poate cineva să fie-atât de fals vreodată.
- Bătăi în ușă! Larmă, gălăgie! Acuma toată casa o să vie!
- Of, Sfinte Doamne, apucatu-s-au să se trezească...
- Babacul dumitale! Uite cine vine să vă mulțumească.
- Aicea, iute-iute-n grabă mare, veniți cu cât mai multe sfeșnice și felinare!
- Credeați că sunt stafii și duhuri nevăzute? Poftim, îs numai mutre cunoscute.
- Întâi și-ntâi, uitați-vă la Sofia, dezmățata: firește, asta-mi este fata!
[...]