Mă rog...
Fragment audio de 3 secunde din piesa de teatru radiofonic Prea multă minte strică (1959).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:56:30 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Însă, îngăduiți-mi să-mi exprim prinosul meu de admirare, v-ați dezvoltat atât de minunat.
- Și, ca o floare învolată, sunteți parcă încă mai frumoasă, mai proaspătă, în tinerețe radioasă.
- Obrajii-au căpătat o frăgezime de răsură, vă luminează bucuria fiecare trăsătură pe figură.
- Sunt măritată... n-ați știut?
- Se cuvenea să mă previi de la-nceput.
- Și am un soț încântător. Intenționez, cum o să intre, să ți-l prezantez.
- Mă rog...
- Sunt ferm convinsă, dinainte, c-o să-ți placă.
- Nici s-ar putea ca soțul dumitale altă impresiune să-mi facă.
- A, dar uite-l, uite-l că apare. Acesta este Platon meu!
[...]