În deplină libertate, dacă o să am nevoie, mă voi gândi mereu că ceea ce știu e că nu știu nimic... bun exercițiu pentru un orator... că marea nu-i nici albastră, nici verde, ba, poate, nici amândouă deodată...
Fragment audio de 11 secunde din piesa de teatru radiofonic Războiul blond (1967).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:50:49 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Gata. Vorbești ca un soldățoi oarecare.
- Eu voi muri de bătrânețe, lingându-ți picioarele.
- Dar, ia spune, ai încercat să înțelegi mecanismul diplomației?
- Taci!
- Azi dimineață spuneai: Sunt un om liber!
- În deplină libertate, dacă o să am nevoie, mă voi gândi mereu că ceea ce știu e că nu știu nimic... bun exercițiu pentru un orator... că marea nu-i nici albastră, nici verde, ba, poate, nici amândouă deodată...
- Așa voi gândi până la ultima suflare!
- Te cred. Închipuie-ți că, în această privință, suntem cu toții de acord.
- Iar în ce privește ultima ta suflare, din fericire, n-o s-o poți deosebi de penultima.
- Câine blestemat! Câine blestemat!
- Așa este și așa va fi câtă vreme nu-ți vei făuri diplomația ta proprie.
[...]
