Ce, nu-ți place să ai o soție pe care toată lumea s-o admire ca pe o femeie de gust?
Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic Școala bârfelilor (1957).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:04:44 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Te-am transformat într-o femeie de societate, cu avere, cu renume, pe scurt, te-am făcut soția mea.
- Ca să mă-ndatorezi definitiv, nu ți-a mai rămas decât să mă faci...
- Îți mulțumesc, doamnă, dar nu te legăna cu speranțe deșarte...
- Cu toate că purtarea dumitale îmi poate tulbura liniștea, ea n-o să-mi frângă inima, te asigur.
- N-ai fi putut să-ți cumperi înainte, doamnă, lucrușoarele astea elegante, cum le numești dumneata?
- Ce, nu-ți place să ai o soție pe care toată lumea s-o admire ca pe o femeie de gust?
- Asta e foarte adevărat, n-aveam! Că, altfel, nu m-aș fi măritat cu dumneata.
- Și acuma aș vrea să te văd bine dispus...
- Dar asta depinde numai de dumneata.
- 200 de lire? Ei, dacă-mi vorbești așa, nu-ți pot refuza nimic.
[...]