Să nu fie oare nimeni acasă? Iată că prin fereastra masivă de stejar ce dă spre hol pătrunde până-n stradă o lumină palidă. Deci, trebui e să fie cineva.
Fragment audio de 15 secunde din piesa de teatru radiofonic Școala bârfelilor (1957).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:02:19 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Cunoscătorul își dă numaidecât seama că, deși capul e modern, bustul e antic.
- Bucle scoțiene, un nas irlandez, buze austriece, un ten spaniol și dinți à la chinoise...
- O seară geroasă, în iarna anului 1775
- Casa lui Sir Peter Teazle, distins burghez londonez, e cufundată, în ciuda obiceiului, în întuneric.
- Să nu fie oare nimeni acasă? Iată că prin fereastra masivă de stejar ce dă spre hol pătrunde până-n stradă o lumină palidă. Deci, trebui e să fie cineva.
- Într-adevăr, Sir Peter e acasă. Pare supărat. Se plimbă, vorbindu-și singur.
- Așa se-ntâmplă când un holtei bătrân își ia o soție tânără.
- Sunt șase luni din ziua când Lady Teazle m-a făcut bărbatul cel mai fericit din lume.
- Și, de-atunci încoace, sunt cel mai nenorocit dintre nenorociți.
- În drum spre biserică ne-am ciondănit și, încă înainte de a se isprăvi slujba, ne-am certat în lege.
[...]