Nu. Nu, doamnă. Vreau să fiu demn de aceste speranțe. Ce doriți de la mine? Cereți orice.
Fragment audio de 12 secunde din piesa de teatru radiofonic Topaze (1955).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:57:30 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Nu știu.
- Ba da, știți. Nu se poate. Știți și trebuie să-mi spuneți.
- Ei, bine, de la început am fost uimită de aspectul dumitale energic.
- Mi s-a părut că citesc în ochii dumitale o anumită simțire, un anumit devotament.
- Îmi spuneam, el nu e ca toți ceilalți, e simplu, e inteligent, energic, dezinteresat...
- Dac-aș avea lângă mine un om ca el, aș fi protejată, apărată, poate salvată.
- Nu. Nu, doamnă. Vreau să fiu demn de aceste speranțe. Ce doriți de la mine? Cereți orice.
- Mai întâi, tăcere. Dacă vorbești, sunt ruinată, dezonorată, pierdută.
- Și-apoi, trebuie să rămâi lângă mine. Am atâta nevoie de dumneata...
- Nu.
[...]