- Are atacuri și limba i se-mpleticește, ochii rămân holbați, obrajii, scofâlciți...
- Cum îs, rumeniți?
- Nu, scofâlciți!
- A, bun!
Fragment audio de 13 secunde din piesa de teatru radiofonic Volpone.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:17:55 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- De ce? Am stat să văz cum îl prepară, știu tot ce-i pus în el. Are s-adoarmă...
- Ce spui?
- Zic că nu crede ce spun doctorii! Socoate că-i plaga cea mai rea de pe Pământ.
- Adesea spune că un doctor de-ăsta n-ar vrea să-i fie în veci moștenitor!
- Să nu-i fiu eu în veci moștenitor?
- Cum stă cu apoplexia? E mai bine? Ceva mai bine, nu?
- Are atacuri și limba i se-mpleticește, ochii rămân holbați, obrajii, scofâlciți... -Cum îs, rumeniți? -Nu, scofâlciți! -A, bun!
- Nu poate-nchide, bietul, gura și pleoapele-i cad grele.
- O-nțepeneală rece îl cuprinde și carnea i se face ca de plumb.
- Bun!
- Abia-i mai bate pulsul, slab...
- Și de frunte îi picură reci broboane și ochii lăcrămează de catar.
- Adevărat? Atunci, îi merge bine.
- Dar cum stă cu durerile de cap?
- Cu scotomia? (amețeală, în italiană)
- Gata, s-a sfârșit, acuma a căzut în nesimțire și horcăie. Abia de mai răsuflă...
[...]