- Știi, soția dumitale...
- Vai de mine, ce mai vrea?
- Nu, nu... M-a rugat pentru scaunul ăsta... Să trec pe-aici să-l iau. Ține morțiș să-și completeze perechea.
- Aha, asta e? Cu cea mai mare plăcere.
Fragment audio de 10 secunde din piesa de teatru radiofonic 12 scaune (1967).
Puteți regăsi această replică la minutul 01:24:40.189 în înregistrarea originală.
Contextul replicii
[...]
- Iartă-mă, nici n-am băgat de seamă. Ia loc.
- Așadar, dumneata ești Ernestulea.
- Eu numai un lucru te rog: Să nu povestești la nimeni, știi? E cam neplăcut.
- Am venit la dumneata într-o mică chestiune.
- Grand merci. E vorba de un fleac.
- Știi, soția dumitale... -Vai de mine, ce mai vrea? -Nu, nu... M-a rugat pentru scaunul ăsta... Să trec pe-aici să-l iau. Ține morțiș să-și completeze perechea. -Aha, asta e? Cu cea mai mare plăcere.
- Dar de ce să te obosești dumneata? I-l duc eu.
- Un moment, un moment! Ați și plecat? Aș fi vrut să bem ceva.
- Eu, băut? Vai, nu mă cunoașteți. Niciodată! La revedere!
- La revedere și atenție la ușă!
- La revedere și mii de mulțumiri!
- Poșta!
[...]