Fragment audio de 3 secunde din piesa de teatru radiofonic 59 minute de așteptare.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:09:48 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Și pe urmă, nu știu dacă tu ești ca mine, dar, cu cât tăcerea devine mai lungă, cu atât mi-e mai greu s-o sparg. Cu atât mai mult ceea ce-mi vine să spun mi se pare idiot.
- Lucrurile capătă dintr-odată o importanță enormă.
- De exemplu, dacă, după zece minute de tăcere, spui: Soarele a dispărut... parcă ai subînțelege că n-o să se mai întoarcă niciodată și că e sfârșitul pământului.
- Și totuși am spus asta, am spus-o în ziua aia. Pentru mine era un noroc că găsisem ceva de spus, un pretext.
- Și cu asta a demarat conversația?
- Ea mi-a răspuns: A trecut un nor.
- Asta a fost tot? -Da.
- Am mai încercat de două ori, de trei ori, dar fără succes.
- Când a venit trenul cred c-ai scos un suspin de ușurare.
- Vezi că chiar în doi timpul trece greu, și, cu toate astea, noi vorbim. Îți dai seama ce-a fost atunci...
- Dac-am fi putut merge la bistrou, ar fi fost mai bine, până te-așezi, până comanzi băuturile, până le bei, până plătești... trece timpul.
- Și, pe urmă, chelnerița sau patroana ar putea să aibă haz. Mie, genul servantă nu-mi displace deloc.
- Nu mai spune, ești un ancilar...
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu