Fragment audio de 10 secunde din piesa de teatru radiofonic Anecdotă provincială.
Puteți regăsi această replică la minutul 00:38:56.160 în înregistrarea originală.
- Ignorant, am fost o viață întreagă ignorant! Am să mor!
- Nu vreau nimic, nu vreau!
- Hai c-o să-ți facă bine, hai c-o să-ți facă bine! Așa, așa!
- Pe vremuri, când eram responsabil la baia comunală, mi-a spus mie cineva, un om cu carte: Dumneata, cu firea dumitale, ai putea să ajungi om mare, dar ignoranța are să te bage în mormânt. Și uite așa s-a și întâmplat.
- Cât am căutat eu să fug de soartă, prin câte locuri n-am umblat eu, tot ziceam că să mi se piardă urma...
- Pe unde n-am fost eu șef, pe unde n-am fost responsabil?
- Am fost mai mare și pe la depozite, și pe la cizmării, și pe la oficiul stării civile, și pe la băile comunale. Odată am ajuns mare și la fotbal.
- Și peste tot pe unde am fost, am avut de-a face numai cu oameni mari, tot unul și unul. Și turiști, și invalizi, și huligani, și vai... Dar peste tot, Boris, peste tot am dat de dracu.
- Ba aveam lipsă la inventar, ba aveam lipsă la studii.
- Totuși, până la urmă, am ieșit basma curată. Au fost zile grele. Dar până la urmă, am ieșit la suprafață.
- Și uite acuma, tot umblând așa, dintr-un post în altul, am ajuns aici, la hotel. Și m-am ales cu metranpajul ăsta.
- Întotdeauna, toată viața mea, cel mai mult și mai mult, mi-a fost frică de șefi. Vine unul, trebuie să fac pe grozavul cu el într-un fel. Vine altul, trebuie să faci pe grozavul cu el, dar în alt fel, știi?
- Și întotdeauna mi-am spus, nu cumva să fac prea tare pe grozavul. Nu cumva să par prea mic, știi? Că n-are rost nici să pari un om de nimic, dar nici să faci prea tare pe grozavul.