Întotdeauna, toată viața mea, cel mai mult și mai mult, mi-a fost frică de șefi. Vine unul, trebuie să fac pe grozavul cu el într-un fel. Vine altul, trebuie să faci pe grozavul cu el, dar în alt fel, știi?

[ 1 ]

Fragment audio de 21 secunde din piesa de teatru radiofonic Anecdotă provincială.

Puteți regăsi această replică la minutul 00:39:49.746 în înregistrarea originală.

Contextul replicii

[...]

- Pe unde n-am fost eu șef, pe unde n-am fost responsabil?

- Am fost mai mare și pe la depozite, și pe la cizmării, și pe la oficiul stării civile, și pe la băile comunale. Odată am ajuns mare și la fotbal.

- Și peste tot pe unde am fost, am avut de-a face numai cu oameni mari, tot unul și unul. Și turiști, și invalizi, și huligani, și vai... Dar peste tot, Boris, peste tot am dat de dracu.

- Ba aveam lipsă la inventar, ba aveam lipsă la studii.

- Totuși, până la urmă, am ieșit basma curată. Au fost zile grele. Dar până la urmă, am ieșit la suprafață.

- Și uite acuma, tot umblând așa, dintr-un post în altul, am ajuns aici, la hotel. Și m-am ales cu metranpajul ăsta.

- Întotdeauna, toată viața mea, cel mai mult și mai mult, mi-a fost frică de șefi. Vine unul, trebuie să fac pe grozavul cu el într-un fel. Vine altul, trebuie să faci pe grozavul cu el, dar în alt fel, știi?

- Și întotdeauna mi-am spus, nu cumva să fac prea tare pe grozavul. Nu cumva să par prea mic, știi? Că n-are rost nici să pari un om de nimic, dar nici să faci prea tare pe grozavul.

- Uite așa m-am chinuit o viață întreagă, Boris. Acuma m-am mai ușurat. Acuma, când trag să mor.

- Dacă ai să te întâlnești cu nevastă-mea, cu Klava, cu nevastă-mea dintâi, nu cu Marina, cu vipera asta, dacă ai să te întâlnești și cu fata mea, să le spui amândurora că, uite, până-n ultima clipă a vieții mele, eu numai la ele m-am gândit.

- Vă rog să închideți ușa acolo.

- Boris, Boris, numai în tinerețe ce-am trăit noi ca oamenii.

- Ți-aduci tu aminte cum am lucrat noi când eram tineri în portul acela?

[...]

Cele mai bune replici din film

Aoleu, ce lipsă de cultură, ce ignoranță! Ce, ce, ce...! Nț, nț, nț...!

Ăsta mă pune în palmă, mă suflă odată și încep să zbor, auzi? Zbor, că nu mă mai pot așeza pe nicăieri, nu mai pot ateriza pe nicăieri, rămân așa să zbor mereu toată viața asta.

Acuma, după ce ai să mă îngropi tu mâine... Ei, poimâine, poimâine, poimâine, după ce mă îngropi, mărită-te, dragă. Mărită-te acuma, că pe urmă o să fie prea târziu. -Cum vorbești așa, Semioane?

Nu știi, ai...? Dacă nu știi, caută și află imediat! Află de urgență, că e nenorocire! Atâta vă spun!

Și pe placa aceea să scrieți așa: Aici zace... Nu mai scrieți nimica, domnule. Scrieți numai atâta: Numele, prenumele, anul nașterii și anul în care eu am... adică, anul ăsta în care ne aflăm.

Citat aleatoriu