E, lasă, lasă... ochii tăi au început să vadă alandala, Agnès.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 5 secunde din piesa de teatru radiofonic Apollon de Bellac (1966).

Puteți regăsi această replică la minutul 00:31:26 în versiunea Radio a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Și dacă dv., spuneți-mi, cum sunteți?

- Tutuiește-mă... Apollon îți cere supremul respect.

- Cum ești? Spune-mi cum ești.

- Sunt un om, un om oarecare necăjit... Nu!

- Un om cu aripi și care dă aripi și altora, cu ochii de aur alb și cu pupilele de grafit.

- Ai aripi cu care zbori și totuși, ești pământean și-al oamenilor.

- E, lasă, lasă... ochii tăi au început să vadă alandala, Agnès.

- Ochii mei sunt sărmani ochi de agată. Tu i-ai învățat să vadă. Tu!

- Eu am avut o viață măruntă, zilele mele erau mediocre, și de fiecare dată când mă întorceam în camera mea urcam cinci etaje în penumbră și cu miros de grăsime arsă.

- Când munceam sau când mă odihneam era mereu această prefață de cinci etaje și de singurătate.

- Câteodată, din fericire, o pisică m-așteaptă la ușă. O mângâi...

- O sticlă cu lapte a căzut, o așez la loc...

- Dacă se simte miros de gaz, mă duc s-anunț portarul.

[...]

Cele mai bune replici din film

Ochii domnișoarei par la prima vedere mai calificați decât ai dumitale pentru a vedea. Soarele strălucește în ei ca-n apa izvoarelor.

Să spuneți că e frumos unui cap de gorilă?

Pentru că ai mustață, am crezut că ai inimă.

Eu am avut o viață măruntă, zilele mele erau mediocre, și de fiecare dată când mă întorceam în camera mea urcam cinci etaje în penumbră și cu miros de grăsime arsă.

Citat aleatoriu