Eu am avut o viață măruntă, zilele mele erau mediocre, și de fiecare dată când mă întorceam în camera mea urcam cinci etaje în penumbră și cu miros de grăsime arsă.
— Agnès (Sanda Toma)
Fragment audio de 12 secunde din piesa de teatru radiofonic Apollon de Bellac (1966).
Puteți regăsi această replică la minutul 00:31:34 în versiunea Radio a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Cum ești? Spune-mi cum ești.
- Sunt un om, un om oarecare necăjit... Nu!
- Un om cu aripi și care dă aripi și altora, cu ochii de aur alb și cu pupilele de grafit.
- Ai aripi cu care zbori și totuși, ești pământean și-al oamenilor.
- E, lasă, lasă... ochii tăi au început să vadă alandala, Agnès.
- Ochii mei sunt sărmani ochi de agată. Tu i-ai învățat să vadă. Tu!
- Eu am avut o viață măruntă, zilele mele erau mediocre, și de fiecare dată când mă întorceam în camera mea urcam cinci etaje în penumbră și cu miros de grăsime arsă.
- Când munceam sau când mă odihneam era mereu această prefață de cinci etaje și de singurătate.
- Câteodată, din fericire, o pisică m-așteaptă la ușă. O mângâi...
- O sticlă cu lapte a căzut, o așez la loc...
- Dacă se simte miros de gaz, mă duc s-anunț portarul.
- Există între al doilea și-al treilea etaj un colț în care scările sunt înclinate din cauza anilor.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu