Eu, Figaro, sunt bărbierul cel iscusit... Toată Sevilla mă știe, sunt renumit...

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 16 secunde din piesa de teatru radiofonic Bărbierul din Sevilla (1954).

Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:01:01 in versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Toată lumea îl cunoaște pe bărbierul ce cu sfatul și cu mâna...

- E dimineață. Orașul se deșteaptă.

- În vila locuită de doctorul Bartholo și Rozina, pupila lui, obloanele sunt închise.

- Pe stradă, în fața vilei, Figaro, bărbier vestit și trubadur în orele libere, compune, scriind pe genunchi, textul unei romanțe. Și o încearcă apoi, acompaniindu-se cu chitara.

- Mișcările lui sunt urmărite de contele Almaviva, care, deghizat în abate, stă deoparte și-l ascultă.

- Da... cam așa...

- Eu, Figaro, sunt bărbierul cel iscusit... Toată Sevilla mă știe, sunt renumit...

- Lumea mă iubește și mă prețuiește, căci sunt cel mai vesel dintre bărbierii de mâna-ntâi...

- Nu cred că mă-nșel, ăsta-i hoțomanul de Figaro.

- Mai încet, banditule.

- Nici eu nu m-am înșelat, domnia voastră sunteți. V-am recunoscut adineauri, după distincția și ținuta dv nobilă și acum, după felul amabil cu care m-ați cinstit întotdeauna.

- Te-ai mai îngrășat, ești mai împlinit...

- Ce să fac, monseniore? mizeria...

[...]

Cele mai bune replici din film

Uite, vezi? În caietul ăsta trebuie să fie șase foi. Eu le număr în fiecare dimineață. Și azi le-am numărat... ia să ne uităm înc-o dată. Una-două-trei... poftim! A șasea lipsește.

Asta e culmea moralei: cu o singură lovitură să realizezi și satisfacția obștească și fericirea personală.

La-nceput pornește-o șoaptă... Un murmur ușor... murmurul crește, se întinde, răzbate pretutindeni, piano, pianissimo... răul s-a făcut.

Mă distruge plictiseala. -Vă cred, numai pe proști îi îngrașă.

Necioplitule! Se cunoaște că ești deprins să vorbești numai cu caii.

Citat aleatoriu