Cum, e bolnav, tocmai acum? Atunci, trebuie să fie ceva foarte grav. Să mergem împreună la el, să văd și eu ce are.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 9 secunde din piesa de teatru radiofonic Bărbierul din Sevilla (1954).

Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:43:51 in versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Când am ridicat scrisoarea de sub batistă am roșit toată, până-n vârful urechilor și m-a prins.

- Am să mă schimb, însă, te asigur, pentru că doctorul ăsta, care nu știe să se poarte, izbutește până la urmă să facă și din cea mai naivă femeie vulpea cea mai șireată...

- Bartholo e disperat c-a supărat-o pe Rozina, tocmai acum, când ar fi trebuit să se poarte mai bine cu ea, ca s-o convingă să-l accepte ca soț.

- În acest timp, contele Almaviva, împreună cu Figaro, își urmează planul de a împiedica această căsătorie. De aceea, Almaviva, travestit, de astă dată, în student, se prezintă la Bartholo acasă, care nu-l recunoaște.

- Cine ești dumneata și ce dorești?

- Sunt Alonzo, elevul lui don Bazil, care m-a trimis să-i țin locul, fiindcă o indispoziție subită îl silește să stea în pat.

- Cum, e bolnav, tocmai acum? Atunci, trebuie să fie ceva foarte grav. Să mergem împreună la el, să văd și eu ce are.

- Nu e chiar atât de rău. Nu stă în pat, numai că nu iese din casă, așa că...

- N-are a face, să plecăm imediat.

- Trebuie să vă mai spun ceva. Am primit însărcinarea să vă comunic un lucru foarte grav.

- Nu ne-aude nimeni aici?

- Cavalere, vorbește mai tare, că eu sunt cam fudul de o ureche și n-aud bine.

- Cu plăcere. Contele Almaviva, care locuia în centrul orașului...

[...]

Cele mai bune replici din film

Uite, vezi? În caietul ăsta trebuie să fie șase foi. Eu le număr în fiecare dimineață. Și azi le-am numărat... ia să ne uităm înc-o dată. Una-două-trei... poftim! A șasea lipsește.

Asta e culmea moralei: cu o singură lovitură să realizezi și satisfacția obștească și fericirea personală.

La-nceput pornește-o șoaptă... Un murmur ușor... murmurul crește, se întinde, răzbate pretutindeni, piano, pianissimo... răul s-a făcut.

Mă distruge plictiseala. -Vă cred, numai pe proști îi îngrașă.

Necioplitule! Se cunoaște că ești deprins să vorbești numai cu caii.

Citat aleatoriu