Cu plăcere. Contele Almaviva, care locuia în centrul orașului...

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Bărbierul din Sevilla (1954).

Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:44:23 in versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Cum, e bolnav, tocmai acum? Atunci, trebuie să fie ceva foarte grav. Să mergem împreună la el, să văd și eu ce are.

- Nu e chiar atât de rău. Nu stă în pat, numai că nu iese din casă, așa că...

- N-are a face, să plecăm imediat.

- Trebuie să vă mai spun ceva. Am primit însărcinarea să vă comunic un lucru foarte grav.

- Nu ne-aude nimeni aici?

- Cavalere, vorbește mai tare, că eu sunt cam fudul de o ureche și n-aud bine.

- Cu plăcere. Contele Almaviva, care locuia în centrul orașului...

- Sst! Mai încet, te rog, mai încet!

- S-a mutat azi dimineață. Cum eu am aflat că domnul conte...

- Nu așa tare, pentru Dumnezeu!

- Se găsește-n oraș...

- Și cum tot eu sunt acela care posedă scrisoarea senorei Rozina către conte...

- Cum? I-a scris Rozina și dumneata ai această scrisoare?

[...]

Cele mai bune replici din film

Uite, vezi? În caietul ăsta trebuie să fie șase foi. Eu le număr în fiecare dimineață. Și azi le-am numărat... ia să ne uităm înc-o dată. Una-două-trei... poftim! A șasea lipsește.

Asta e culmea moralei: cu o singură lovitură să realizezi și satisfacția obștească și fericirea personală.

La-nceput pornește-o șoaptă... Un murmur ușor... murmurul crește, se întinde, răzbate pretutindeni, piano, pianissimo... răul s-a făcut.

Mă distruge plictiseala. -Vă cred, numai pe proști îi îngrașă.

Necioplitule! Se cunoaște că ești deprins să vorbești numai cu caii.

Citat aleatoriu