E ciudat cum oamenii ăștia care au purtat cândva galoanele puterii își închipuie că le au cusute la infinit pe umeri și că toată lumea trebuie să le dea în genunchi...

[ 1 ]

Fragment audio de 12 secunde din piesa de teatru radiofonic Capul de rățoi (1982).

Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:33:18 in versiunea Radio a inregistrarii.

Contextul replicii

[...]

- Nu primesc lecții de la dumneata. Firește! Negreșit!

- Am auzit, dacă nu mă înșel, vorbindu-se despre strășniciile dumitale, numai că pe mine exhibițiile de acest gen nu mă impresionează... Gen inferior...

- Fără calificative, domnule!

- Dacă aș fi întins însă oamenii pe podele și i-aș fi gâdilat la tălpi cu trăgătorile, v-aș fi pricinuit satisfacții superioare...

- Domnule!

- Lasă că v-arăt eu vouă...!

- E ciudat cum oamenii ăștia care au purtat cândva galoanele puterii își închipuie că le au cusute la infinit pe umeri și că toată lumea trebuie să le dea în genunchi...

- L-ați văzut, înfoiat și țanțoș, ce înfățișare de pasăre luase?

- Este drept: capul dumisale aducea cu...

- (râde) Aveți haz!

- Asta-i, de fapt, tâlcul adevărat al insignei... Tâlcul istoric.

- Ce ciudat lucru, domnule inspector! Parcă ne-am cunoaște de când lumea...

- Mi-ați luat vorba din gură.

[...]

Cele mai bune replici din film

La auzul vorbulițelor magice: Parchet, Poliție... și altele câteva, cei mai mulți îngălbenesc.

A judeca pe oameni să fie o meserie? Ca oricare alta. Pui întrebări, aștepți răspunsuri și tragi concluziuni. Atâta tot? Dar ce-ai vrea să mai fie? Atuncea și un burlan poate hotărî de soarta oamenilor.

Vă ungeți trupul cu mirodenii? Nu. Aveți, cu toate astea, un iz amețitor!

Barba dumisale însă țipă la vedere: e ca un semnal de alarmă, ca o firmă luminoasă, ca un om pe picioroange.

Vorbele și faptele trăiesc ca pisica cu câinele, iar dacă s-ar aduna într-un ciur întâmplările unui singur ceas, mintea s-ar opri pe loc, neputând să lege și nici să dezlege.

Citat aleatoriu