Asta-i, de fapt, tâlcul adevărat al insignei... Tâlcul istoric.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 8 secunde din piesa de teatru radiofonic Capul de rățoi (1982).

Puteți regăsi această replică la minutul 00:33:42 în versiunea Radio a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Lasă că v-arăt eu vouă...!

- E ciudat cum oamenii ăștia care au purtat cândva galoanele puterii își închipuie că le au cusute la infinit pe umeri și că toată lumea trebuie să le dea în genunchi...

- L-ați văzut, înfoiat și țanțoș, ce înfățișare de pasăre luase?

- Este drept: capul dumisale aducea cu...

- (râde) Aveți haz!

- Asta-i, de fapt, tâlcul adevărat al insignei... Tâlcul istoric.

- Ce ciudat lucru, domnule inspector! Parcă ne-am cunoaște de când lumea...

- Mi-ați luat vorba din gură.

- Dragostea și dușmăniile se-aprind dintr-o scânteie.

- Duceți-vă și vă culcați... Ce-i drept, ne-a cam ajuns...

- Și, ba nu, zău, domnule inspector, nu ne întrebați nici cine suntem, nici ce suntem, nici de unde venim, nici încotro mergem?

- Mergeți și vă culcați!

[...]

Cele mai bune replici din film

La auzul vorbulițelor magice: Parchet, Poliție... și altele câteva, cei mai mulți îngălbenesc.

A judeca pe oameni să fie o meserie? Ca oricare alta. Pui întrebări, aștepți răspunsuri și tragi concluziuni. Atâta tot? Dar ce-ai vrea să mai fie? Atuncea și un burlan poate hotărî de soarta oamenilor.

Ar trebui șterse cu buretele toate numele astea de cățeluși pe care le purtăm și găsite alte îmbinări sonore.

De s-ar născoci un aparat care să măsoare vocațiile naturale, s-ar constata că douăzeci la sută dintre oameni nu sunt la locurile lor.

Vă atragem atenția însă că ceea ce numiți dumneavoastră libertate s-ar putea să fie, în clipele de față, o simplă iluzie.

Citat aleatoriu