Contextul replicii
[...]
- Ridică brațul stâng, apoi pe cel drept și, în sfârșit, pe-amândouă...
- Câtă grație... Are ceva din una din lebedele lacului lui Ceaikovski.
- Ea îl vede, el o vede. Eu nu-i văd bine că e o doamnă în față cu pălărie.
- În sfârșit, ambii se văd, își exprimă bucuria, mișcând simultan tendonul lui Ahile...
- Aleargă unul spre altul... A, da, se caută, se caută în toate părțile. Nu văd cine îi împiedică să se găsească...
- În sfârșit s-au găsit. Se îmbrățișează... Ce clipă emoționantă în pas de deux, cât de grăitor exprimă picioarele lor această regăsire, ce veritabil fior artistic per pedes.
- Evoluția devine de-a dreptul dramatică.
- El îi spune cu un grand fente: Vino. Ea îi răspunde cu un spagat: Du-te. El se supără din încheietura mâinii drepte: Du-te tu...
- El știe ce-l așteaptă: trebuie s-o ridice. Până aici i-a fost. Acum trebuie s-o salte de la pământ în mâini, deasupra capului, toată, integrală. Aici nu merge cu jumătăți de măsură.
- Bucuria revederii celor doi îndrăgostiți trebuie exprimată plastic.
- El s-a decis. Dragostea cere sacrificii. Trebuie s-o ridice cu orice risc. O apucă, ea se lasă apucată...
- Așa... O apucă mereu, a apucat-o definitiv...
- El o ridică triumfător sus, cu băgare de seamă, o ține deasupra capului... O ține, iar o ține, o ține mereu... E un dans de ținută.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu