Dac-aș ști cauza amărăciunii mele, poate că suferința n-ar mai fi atât de crudă. Căci, știind-o, mi-ar fi mai lesne s-o înlătur.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 11 secunde din piesa de teatru radiofonic Casa cu două intrări.

Puteți regăsi această replică la minutul 00:17:28 în versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Nu-ți spun... Întâmplarea n-ar mai avea niciun haz, dacă aș povesti-o dinainte.

- Locuința donei Laura este o clădire impunătoare, ce se întinde dintr-o stradă-n alta a micului orășel Ocania.

- Din camera tinerei fete, o încăpere mare, cu vădite influențe maure, o ușă duce spre intrarea principală.

- O altă ușă, mai mică, spre ieșirea ce dă în strada cealaltă. Iar a treia ușă, către o altă cameră a casei.

- Laura stă la fereastră, tristă și tăcută, cu gândul dus aiurea, în vreme ce don Fabio, tatăl ei, se plimbă-ngrijorat încoace și încolo.

- Ce-i cu tine, copila mea? Tristețea aceasta, care te-a cuprins de câteva zile, ți-a răpit, parcă, frumusețea. Iată, suspini mereu și ochii ți-s plini de lacrimi.

- Dac-aș ști cauza amărăciunii mele, poate că suferința n-ar mai fi atât de crudă. Căci, știind-o, mi-ar fi mai lesne s-o înlătur.

- Apăsarea pe care-o simt în suflet este o melancolie firească, tată. O simt fără a ști ce i-a dat naștere. Tocmai prin asta a deosebit natura melancolia de tristețe.

- Nu știu ce să-ți răspund... dar văzându-te cum suferi, mi se rupe inima.

- Rămâi cu bine, copila mea, și Cerul să te aibă-n pază!

- Chin cumplit! Ce șarpe, ce monstru, ce fiară sălbatică, ce furie stârnește, oare, zvârcolirile acestei hidre care se numește gelozie?

- O, don Felix! Cine-ar fi bănuit vreodată tot răul pe care mi-l faci?

- Trăiam liniștită, înainte de-a te fi cunoscut, străină de chinuitoarele simțăminte ale iubirii.

[...]

Cele mai bune replici din film

Lăudăroasă este? Este. Șmecheră este? Este. Face pe nobila? Face. Îndrăzneață este? De n-are pereche. Ea e.

Ce-i cu tine, copila mea? Tristețea aceasta, care te-a cuprins de câteva zile, ți-a răpit, parcă, frumusețea. Iată, suspini mereu și ochii ți-s plini de lacrimi.

Cum v-aș putea părăsi acum, după ce v-am văzut? Eu, care vă urmam și fără a ști cum arătați?

Cărțile după care se-nvață dragostea sunt pline de greșeli.

Gelozia este o boală ciudată, care se poate lecui, uneori, și printr-o minciună.

Citat aleatoriu