Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic Casa cu două intrări.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:28:22 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Te înțeleg. Aceasta-i moștenirea pe care am primit-o de la greșeala primei femei...
- Ei, pentru a putea vorbi lui don Lisardo, am ieșit într-o zi din casă și l-am așteptat pe drumul care duce spre Aranjuez, pe unde trebuia neapărat să treacă.
- Ascunzându-mă, la început, în faldurile mantiei mele, am sfârșit prin a-i îngădui să-mi vadă chipul. Fără, însă, a-i spune cine sunt.
- Vai, ce greșeală!
- Cred că nu mai e nevoie să spun că, văzându-l și vorbindu-i șase zile în șir, m-am îndrăgostit.
- Acum, mă zbat între simțămintele de dragoste pe care i le port și sentimentul onoarei, pe care n-o pot trăda.
- Astăzi, don Lisardo a început să-i spună fratelui meu întreaga poveste.
- Am auzit discuția lor din spatele ușii secrete despre care ți-am vorbit.
- Venirea Celiei a curmat, spre norocul meu, restul povestirii.
- Dar mi-e temă, însă, că, din descrierea pe care i-ar putea-o face fratelui meu, ori spunând unde locuiesc, căci m-a urmărit pân-aproape de casă, don Felix va afla adevărul.
- Și ce-i de făcut?
- I-am scris câteva rânduri, rugându-l să vină spre seară aici. Da, căci numai aici îl pot întâlni fără nicio primejdie.
- Mi se pare c-ai abuzat prea mult de prietenia mea.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu