Și când în fine soarele privi prin pâclă, risipind-o, jos, pământul, dorita binefacere-a luminii talazele-mblânzi...
Fragment audio de 13 secunde din piesa de teatru radiofonic Comedia erorilor.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:06:55 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Doar atât puteam. Căci, lași, fugind în bărci matrozii vasul copt pentru-înec mi-l dară moștenire.
- Și eu făcui la fel pe loc cu ceilalți.
- Pluteam către Corint, așa credeam - purtați de val în voie.
- Și când în fine soarele privi prin pâclă, risipind-o, jos, pământul, dorita binefacere-a luminii talazele-mblânzi...
- Destul! Ghiciți din spusa-mi ce urmă!
- Ba nu, mai spune, moșule, nu sta.
- Ne doare, chiar de nu-ți putem ierta.
- O, zeii de-ar fi vrut-o, nu i-aș fi numit pe drept acum ne-ndurători...
[...]
