Și-a cărui ambiție nesăturată, nemoderabilă, își aflase la un moment dat...

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic Curtea cu juri (1977).

Puteți regăsi această replică la minutul 00:21:09 în versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Am făcut tot ce mi-a stat în putință pentru a mă arăta demn de încrederea pe care unchiul său... și-a pus-o-n mine.

- Speranță deșartă, domnilor! Eforturi zadarnice. Muncă irosită.

- La capătul răbdărilor mele, definitiv convins de sterilitatea solului ce-mi fusese dat pentru a-l fertiliza, l-am înapoiat celui în drept.

- Cum spune și zicala: Jean pleacă precum vine .

- L-am însoțit cu urările mele de bine.

- Înapoiat în locurile care-l văzuseră născându-se, veni în sfârșit epoca în care un om ce oprimase prea din cale-afară Franța...

- Și-a cărui ambiție nesăturată, nemoderabilă, își aflase la un moment dat...

- Treceți la chestiune, vă rog.

- Pardon, domnule președinte, pardon, domnilor jurați...

- Epoca aceea, când cel pe care pudoarea mă împiedică să-l numesc, și căruia mamele și copiii...

- Vă rog să nu vă-ndepărtați de la chestiune.

- Da, domnule magistrat, cel căruia mamele cu copiii i-au blestemat multă vreme ivirea pe lume...

- Îl făcu pe Jean Iroux să-și părăsească ținutul natal, pentru ca, înarmat cu o muschetă, în calitate de recrut...

[...]

Cele mai bune replici din film

Domnule avocat, încercați să puneți mai puțină erudiție în pledoariile dv și să folosiți mai puține citate.

În sfârșit, văd că se uită la mine, pardon de expresie, cu mutra lui de pungaș.

Mă culc, adorm, sunt trezit și dus la pușcărie...

Un savant a spus: Somnul e acea stare de amorțire în care omul, izolat de obiectele exterioare, prin inactivitate forțată a simțurilor, nu trăiește decât o viață mecanică.

Omul care doarme nu mai e omul social.

Citat aleatoriu