O roșeață nefirească pe obrazul vostru palid se aprinde. Și buzele vă tremură ca-n friguri.
Fragment audio de 11 secunde din piesa de teatru radiofonic Don Carlos (1955).
Puteți regăsi această replică la minutul 00:06:59 în versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Bine, du-te. Îndată voi veni și eu.
- Dar cine vine? O, puteri cerești! Marchizul Posa! Vechiul meu prieten! Rodrigo!
- Carlos! Chiar așa să fie? E-adevărat ce văd? Tu ești?
- Dar ce te-aduce-n chip neașteptat de la Bruxelles?
- Iertare, alteță scumpă, că răspund la bucuria asta cu mâhnire.
- Nu m-așteptam să-l văd așa pe fiul lui Filip.
- O roșeață nefirească pe obrazul vostru palid se aprinde. Și buzele vă tremură ca-n friguri.
- Ce trebuie să cred, iubite prinț?
- Acesta e viteazul către care am fost trimis de-un asuprit popor?
- Căci eu aici nu sunt Rodrigo, nu-s tovarășul de joacă al lui Carlos...
- Vă-mbrățișez ca sol al omenirii-ntregi.
- Cu mine plâng la pieptul vostru provinciile Flandrei și vă roagă stăruitor și-adânc să le salvați.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu