Fragment audio de 14 secunde din piesa de teatru radiofonic Don Carlos (1955).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:29:11 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Nu, vi se pare. Sigur, vi se pare, vă-nșelați.
- Închisă... da, e drept, închisă, încuiată, însă, nu.
- Trecând pe-aici, am auzit deodată un sunet de mandolă. N-a fost, oare, mandolă? Da, așa e, uite-o acolo. Mandola, mie... îmi place nemaipomenit de mult.
- Eu prețuiesc pe-un om sfielnic, care, nevrând să rușineze o femeie, se-ncurcă-n asemenea minciuni.
- Prințesă, simt că stric mai rău ceea ce vreau să dreg.
- Dă-mi voie, deci, să las un rol pe care eu nu-l pot juca. De-aceea chiar și plec numaidecât.
- Dar de ce ești atât de tulburat? Pari chiar să suferi. Dar de ce? Se poate, cum?
- Dumneata, pe care te-a-mpodobit natura cu aceleași daruri și pentru fericirea celor mulți, și-a celor mai puțini... cum? Dumneata să fii nenorocit?
- Nu este oare nimeni la curtea asta, niciun cavaler... sau nicio doamnă, să te lecuiască? Să te-nțeleagă, vreau să spun. Niciuna care-ar fi vrednică să te asculte?
- Într-adevăr, te-ai prinde prințesă să faci în inima-mi descoperiri pe care chiar eu însumi, niciodată, nu le-aș fi bănuit?
- Cum, niciodată? Gândește-te... Privește împrejur, nu ești în vreo odaie de-a reginei, în care trebuie să fii cu mască.
- Hai, spune-mi, în sfârșit, ce este. Stau ca-n fața unui scrin închis cu o vrajă, la care nu pot potrivi vreo cheie.
- Atuncea, fie! Trebuie, odată și odată, să mă hotărăsc.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu