Fragment audio de 3 secunde din piesa de teatru radiofonic Don Gil de ciorap verde (1957).
Puteți regăsi această replică la minutul 00:51:38.551 în înregistrarea originală.
Contextul replicii
[...]
- Ăsta cine-o mai fi? Îl știu eu bine. E un zgârie-brânză pe care-l dau banii afară din casă, atâția are. Șade la doi pași de aici.
- Dacă luați bani de la el, sunteți un diavol... Sau știu eu, un spiriduș.
- Până la urmă, tot pe mâna inchiziției o să ajungeți și, odată cu dumneavoastră, intru și eu la apă, ca servitor de spiriduș. Sau de diavol.
- Vai de păcatele mele. Într-un ceas rău am dat de dumneavoastră!
- Scrisoarea asta e un ordin de plată pentru o mie de scuzi, cu scopul de a cumpăra giuvaieruri pentru a le da în dar Doniei Ines. O mie de scuzi? Și ți-i dă Augustin Soler?
- E o avere, Caramancel. O mie de scuzi!
- Asta, cu adevărat, n-o prevăzusem. Cad bine.
- Haidem, Caramancel! Haidem!
- Dacă-i vorba de o mie de scuzi, nu mă mai tem nici de muma inchiziției.
- Sunt omul dumneavoastră, Don Gilito, și pe rug, Don Gilito!
- În casa lui Don Pedro.
- Donia Ines și tatăl ei sunt în așteptarea lui Don Gil cel adevărat, adică în așteptarea Doniei Juana, travestită din nou în Don Gil cu ciorapii verzi.
- Îți repet, tată, acel cavaler care s-a prezentat acum câteva zile aici, în casa noastră, este un fals Don Gil. Adevăratul său nume e Don Miguel de Ribera și e căsătorit. E căsătorit chiar cu scumpa mea prietenă, Donia Elvira de Cisneros.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu