Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Iona.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:44:37 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Numai eu știu ce-am respirat. Eu, și cu nările astea ale mele. Acum încep să se frăgezească și ele. Aici, în larg, la înfrăgezirea nărilor.
- Ia respiră tu acum cum știai să respiri la tinerețe.
- Și tu! Leneșo!
- Aer adevărat. Aer de-al nostru - dens. Că avem munți înalți. Că avem păduri. Că avem mare. Ce mare bogată avem.
- Vreau să respir un pic și cu podul palmei. Lasă, că știu eu ce fac. Puțin ozon pe liniile norocului. Și puțină briză.
- Cum pierd timpul cu fleacuri! Nu trebuie să ne mai pierdem timpul cu fleacuri!
- În curând, hoitul acesta se va scufunda... Va lua apă și...
- Hai! La treabă!
- Dacă sunt tocmai la mijlocul mării? O să înot pe burtă o zi, două, un an, până obosesc bine, apoi pe spate, într-o dungă, într-un deget, într-un fir de păr, într-un fir de suflet, într-o răsuflare, într-un geamăt. Ies eu la un liman.
- Dar unde e... marea? Nu se vede un strop de apă. S-o fi evaporat. O fi trecut pe aici vreun potop de foc și ne-a luat marea pe tălpi!
- Sclipea nisipul, și eu credeam că sunt nasturii valurilor. Mi s-a prostit vederea.
- O plajă? Poate e mai bine așa. Cine știe, singur, dacă aș fi reușit.
- A făcut și el un bine. Săracul!
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu