Uite, dumneata ce nu faci ca să fii prost crescut? Nu răspunzi când ți se vorbește, te servești primul la masă, nu dai bună ziua, nu spui bună seară, lupți din răsputeri să fii dezagreabil și izbutești uneori... Dar cu câte eforturi, cu câtă osteneală!

[ 1 ]

Fragment audio de 17 secunde din piesa de teatru radiofonic Jocul de-a vacanța.

Puteți regăsi această replică la minutul 00:18:44.733 în înregistrarea originală.

Contextul replicii

[...]

- În fond, de ce ții dumneata cu tot dinadinsul să fii interesant?

- Ești odios.

- Ascultă-mă, îți vorbesc prietenește. Nu te prinde.

- Dumneata în materie de proastă creștere ești un impostor.

- A, ai aflat?

- Ce-ți imaginezi dumneata? Că o mitocănie, dar știi? O bună mitocănie se improvizează așa, de la o zi la alta?

- Uite, dumneata ce nu faci ca să fii prost crescut? Nu răspunzi când ți se vorbește, te servești primul la masă, nu dai bună ziua, nu spui bună seară, lupți din răsputeri să fii dezagreabil și izbutești uneori... Dar cu câte eforturi, cu câtă osteneală!

- Îl exasperezi pe bietul domnul Bogoiu, îl revolți pe maior, o înfurii pe madame Vintilă.

- Nu, nu. Pe mine mă amuzi. Eu văd foarte bine jocul dumitale.

- Ești un băiat de treabă care și-a lipit barbă și mustăți fioroase ca să sperie lumea. Dar când se răstește mai tare, îl pufnește râsul și i se dezlipesc mustățile. Au fost prost lipite.

- E un simbol? Eu nu înțeleg simbolurile.

- Ba înțelegi, dar faci tot ce e posibil să nu înțelegi. Ai dumneata impresia că-ți șade bine să fii prost.

- Duduie, mi se pare că...

[...]