Fragment audio de 5 secunde din piesa de teatru radiofonic Jocul de-a vacanța.
Puteți regăsi această replică la minutul 00:19:54.954 în înregistrarea originală.
Contextul replicii
[...]
- Nu, nu. Pe mine mă amuzi. Eu văd foarte bine jocul dumitale.
- Ești un băiat de treabă care și-a lipit barbă și mustăți fioroase ca să sperie lumea. Dar când se răstește mai tare, îl pufnește râsul și i se dezlipesc mustățile. Au fost prost lipite.
- E un simbol? Eu nu înțeleg simbolurile.
- Ba înțelegi, dar faci tot ce e posibil să nu înțelegi. Ai dumneata impresia că-ți șade bine să fii prost.
- Duduie, mi se pare că...
- La urma urmelor, ce vrei dumneata?
- Vreau să-ți spun că te cunosc și mai vreau să-ți spun că tot jocul dumitale e naiv.
- De cinci zile, de când ai intrat în pensiune, te căznești să fii interesant. Tăcerile dumitale, singurătatea dumitale, fruntea dumitale copleșită de gânduri, calmul dumitale, superbul, absolutul dumitale calm!
- Ce copil ești!
- Ți-a intrat în cap să fii teroarea pensiunii Weber. Ei bine, m-aș sufoca dacă nu ți-aș spune: nu ești!
- Da, poate că o sperii pe domnișoara Weber, poate pe madam Vintilă, sigur pe Agneș... Pe mine nu, zău că nu!
- Nu ți-o spun din orgoliu. Ți-o spun, dar ai să înțelegi? Ți-o spun din loialitate.
- Mi se pare că nu e cinstit din partea mea să stau de o parte, să te privesc și să râd, fără ca dumneata să știi că ești observat și că ești puțin... dar știi? Foarte puțin ridicul.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu