Mi-a rămas decât... decât amintirea iubirii.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 5 secunde din piesa de teatru radiofonic Jocul ielelor.

Puteți regăsi această replică la minutul 00:55:18.279 în înregistrarea originală.

Contextul replicii

[...]

- Poți face orice din prezent, dar e dreptul meu să știu dacă am fost iubită.

- De ce vrei să știi asta acum?

- E o chestiune de viață și de moarte pentru mine să știu dacă trecutul însuși a existat... dacă am fost cu adevărat iubită.

- Poate să se întâmple orice acum, dar ceea ce a fost nu poate să fie anulat ca o socoteală greșită.

- Ce ar mai putea să mai însemne acum trecutul?

- Ce vrei? Mie nimic nu mi-a izbutit cu adevărat. Viața mea a fost toată zadarnică. Pe nimic nu m-am putut sprijini sigur.

- Mi-a rămas decât... decât amintirea iubirii.

- Și totuși, Maria, tu m-ai înșelat...

- Nu, nu-i adevărat...

- De altfel, ce sens mai are să mai vorbim despre asta? Nu... orice... orice... dar nu vreau să mai vorbim despre asta acum.

- Ah, a fost o vreme când un cuvânt de-al tău ar fi refăcut lumea din nou... o explicație atunci...

- Nu ți-am cerut, nici acum, nicio explicație. Am spus numai și totuși... Exprimam doar o nedumerire.

- Nu este ce ai spus tu, dar nu e mai puțin adevărat că uneori nu mă înțeleg nici eu.

[...]

Cele mai bune replici din film

Ideile sunt așa, ca Steaua Polară: să meargă oamenii spre ele când au un cârmaci bun. Dar nimeni nu s-a gândit vreodată să ancoreze în Steaua Polară.

Ceea ce oamenii numesc iubire nu mă mulțumește. E ca o contabilitate de zile când iubești și zile când nu iubești... ca pe urmă să închei bilanțul și să vezi dacă în total ai iubit... sau nu?

E ora prânzului. Oamenii sunt încă la masă pretutindeni. Pot să mănânce liniștiți. Pot să râdă și să se felicite pentru înaintări. Pot să-și mângâie duios copiii și femeile, pentru că nu văd suferința din lume. Raza orizontului lor e cât ajung cu mâna.

E unul din farmecele vieții să ai de-a face cu nebunii. E adevărat că dintre toți nebunii pe care i-am văzut în viața mea, niciunul nu mi s-a părut mai iremediabil decât ăsta.

Acum știu ce ne-ar trebui... Să născocim o nouă morală, mai omenească... Să urcăm un nou Moise... pe alt Sinai... Să ne aducă alte table de legi... mai largi... mai înțelegătoare mai aproape de viața noastră... Ceva cu codiciluri și excepții...

Citat aleatoriu