E ora prânzului. Oamenii sunt încă la masă pretutindeni. Pot să mănânce liniștiți. Pot să râdă și să se felicite pentru înaintări. Pot să-și mângâie duios copiii și femeile, pentru că nu văd suferința din lume. Raza orizontului lor e cât ajung cu mâna.
Fragment audio de 19 secunde din piesa de teatru radiofonic Jocul ielelor.
Puteți regăsi această replică la minutul 00:36:09.471 în înregistrarea originală.
Contextul replicii
[...]
- S-a terminat. Au trecut cele zece minute.
- La revedere, tovarășe. Ai încredere în noi. Nu te uităm.
- Mihai, ai grijă de mama ta. Vezi că ești mare acum.
- E ora prânzului. Oamenii sunt încă la masă pretutindeni. Pot să mănânce liniștiți. Pot să râdă și să se felicite pentru înaintări. Pot să-și mângâie duios copiii și femeile, pentru că nu văd suferința din lume. Raza orizontului lor e cât ajung cu mâna.
- Oamenii pot fi fericiți fiindcă n-au imaginație.
- Aș mai adăuga un lucru, tovarășe Gelu.
- De altfel, se vând pe piață tot felul de alifii bune pentru lubrifiat conștiințele.
[...]