Veneam de la Paris hotărât să te iau înapoi... numai a mea... pentru eternitate.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Jocul ielelor.

Puteți regăsi această replică la minutul 01:29:19.691 în înregistrarea originală.

Contextul replicii

[...]

- Dacă tu erai în stare s-o publici fără ca să trezească nimic în tine ca să te împiedice... restul motivelor mi-era indiferent.

- Aș fi suferit mai mult să știu că altceva... milă, considerații sociale... te pot opri acolo unde iubirea nu te-a putut opri.

- Și totuși, tu m-ai înșelat.

- De tot ceea ce s-a întâmplat, tu singur porți întreaga vină.

- Niciodată nu te-am iubit mai mult ca în timpul acelor zile, când am fost departe de tine.

- Veneam de la Paris hotărât să te iau înapoi... numai a mea... pentru eternitate.

- Ai vrut tu asta?

- Bine, dar atunci... atunci ce s-a întâmplat, de n-a mai fost nimic din ceea ce trebuia să fie?

- Ne-am înțeles la telefon ca să ne vedem la unchiul tău, unde spuneai că trebuie să te duci neapărat.

- Când am trecut din salon în biblioteca unde credeam că nu e nimeni... erai totuși tu, la fereastră, în picioare... iar lângă tine, apropiat, acel Gaian, care-ți săruta mâinile, și tu râdeai...

- Ei da... asta a fost totul.

- Ah... dacă ai fi vrut să mă asculți, cine știe... că, ți-o jur, nu te înșelasem.

[...]

Cele mai bune replici din film

Ideile sunt așa, ca Steaua Polară: să meargă oamenii spre ele când au un cârmaci bun. Dar nimeni nu s-a gândit vreodată să ancoreze în Steaua Polară.

Ceea ce oamenii numesc iubire nu mă mulțumește. E ca o contabilitate de zile când iubești și zile când nu iubești... ca pe urmă să închei bilanțul și să vezi dacă în total ai iubit... sau nu?

E ora prânzului. Oamenii sunt încă la masă pretutindeni. Pot să mănânce liniștiți. Pot să râdă și să se felicite pentru înaintări. Pot să-și mângâie duios copiii și femeile, pentru că nu văd suferința din lume. Raza orizontului lor e cât ajung cu mâna.

E unul din farmecele vieții să ai de-a face cu nebunii. E adevărat că dintre toți nebunii pe care i-am văzut în viața mea, niciunul nu mi s-a părut mai iremediabil decât ăsta.

Acum știu ce ne-ar trebui... Să născocim o nouă morală, mai omenească... Să urcăm un nou Moise... pe alt Sinai... Să ne aducă alte table de legi... mai largi... mai înțelegătoare mai aproape de viața noastră... Ceva cu codiciluri și excepții...

Citat aleatoriu