Oricum spune-i că n-avem nicio cameră liberă, numărul 9 este rezervată doamnei Saint-Marcellin, iar 14-e doamne Livron care a și telefonat să-și anunțe venirea.

[ 0 ]

Fragment audio de 9 secunde din piesa de teatru radiofonic Knock sau Triumful Medicinei.

Puteți regăsi această replică la minutul 00:36:25.567 în versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Să nu iau niciun medicament?

- Vă mulțumesc, doctore. Vă mulțumesc.

- Cine urmează, vă rog?

- Da, da, da, viu, viu. Vaaaaai, alo, alo, hotelul. Mă rog, dacă vreți sanatoriul doctorului Knock, e același lucru.

- Ah, viu, viu, așteptați. Ah, cine? Doamna Livron? Ah, aveți un pat rezervat începând de astă-seară, dar numai după ora 18.

- Alo, alo, alo, tu ești Scipion? Cine a adus în hol valiza asta antediluviană? Cum? A doctorului Parpalaid? Bănuiesc că n-a venit să-și reia cabinetul?

- Oricum spune-i că n-avem nicio cameră liberă, numărul 9 este rezervată doamnei Saint-Marcellin, iar 14-e doamne Livron care a și telefonat să-și anunțe venirea.

- Te rog, nu mai promite nimic nimănui până nu mă întrebi.

- În definitiv, hotelul e proprietatea mea și mă privește dacă mi-a convenit să-mi-l transform în sanatoriu pentru pacienții doctorului Knock. E clar? Așa.

- Bună ziua, doamnă Rémy.

- Ah, doctorul Parpalaid!

- Mă bucur să vă revăd, dar vă previn că dacă intenționați să rămâneți la noi, sunt dezolată, nu avem niciun loc pentru dumneavoastră.

- Dar ce, azi e zi de de târg la Saint-Maurice?

[...]

Cele mai bune replici din film

Dar de mâncat? -Azi, fiindcă lucrezi, ia puțină supă. Mâine o să trecem la restricții mai serioase.

Când mă aflu în fața cuiva, nu mă pot abține să-i pun un diagnostic, chiar dacă este inutil și nepotrivit. Din cauza asta, de la o vreme, nu mă mai privesc în oglindă. S-ar putea să descopăr și la mine o oarecare...

Dacă e cu putință să existe și oameni sănătoși, și eu accept acest nonsens, o fac doar pentru că aceștia trebuie să-i supravegheze pe cei bolnavi și să alcătuiască alături de ei un soi de rezervă.

Eu nu cunosc decât oameni mai mult sau mai puțin atinși de boli, mai mult sau mai puțin numeroase, cu o evoluție mai mult sau mai puțin rapidă.

Eu îi așez în pat și observ ce ar putea rezulta: un tuberculos, un nevropat, un sclerotic, orice, dar cineva, Dumnezeule, o individualitate.

Citat aleatoriu