Ți-am spus că, fără voia mea, când întâlnesc pe cineva, privirea îmi cade asupra unor semne imperceptibile: pielea, pupilele, porii, respirația...

[ 0 ]

Fragment audio de 14 secunde din piesa de teatru radiofonic Knock sau Triumful Medicinei.

Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:51:17.268 in versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- N-aveam chef să pornesc chiar astă-seară la drum. Nu mai am 20 de ani.

- Dar mi-ai spus toate astea cu un aer... Știu că n-a fost decât o glumă și cunosc șiretlicurile meserii. Dar cu un aer și cu o privire care... care m-a străpuns. E prea mult.

- Ce vrei, doctore, e fără voia mea.

- Când mă aflu în fața cuiva, nu mă pot abține să-i pun un diagnostic, chiar dacă este inutil și nepotrivit. Din cauza asta, de la o vreme, nu mă mai privesc în oglindă. S-ar putea să descopăr și la mine o oarecare...

- Mi-ați spus un diagnostic, dar un diagnostic inventat, nu?

- Ți-am spus că, fără voia mea, când întâlnesc pe cineva, privirea îmi cade asupra unor semne imperceptibile: pielea, pupilele, porii, respirația...

- Respiră... Adânc... Mda.

- Și, ce vrei, aparatul meu de construit diagnostice funcționează singur.

- Da. Asta înseamnă că... Dă-mi voie, când mi-ai spus că am nevoie de o zi de odihnă, a fost un joc, nu?

- Am observat și eu la mine câte ceva în ultima vreme și aș vrea să știu dacă propriile mele observații coincid...

- Dacă confrate, să lăsăm asta acum. E ora 10, trebuie să-mi fac vizitele.

- Dacă vrei, o să luăm masa împreună, iar după-amiază vom sta de vorbă în amănunt despre starea sănătății dumitale și despre măsurile pe care le socotesc necesare.

[...]

Cele mai bune replici din film

Când mă aflu în fața cuiva, nu mă pot abține să-i pun un diagnostic, chiar dacă este inutil și nepotrivit. Din cauza asta, de la o vreme, nu mă mai privesc în oglindă. S-ar putea să descopăr și la mine o oarecare...

Dacă e cu putință să existe și oameni sănătoși, și eu accept acest nonsens, o fac doar pentru că aceștia trebuie să-i supravegheze pe cei bolnavi și să alcătuiască alături de ei un soi de rezervă.

Eu nu cunosc decât oameni mai mult sau mai puțin atinși de boli, mai mult sau mai puțin numeroase, cu o evoluție mai mult sau mai puțin rapidă.

Eu îi așez în pat și observ ce ar putea rezulta: un tuberculos, un nevropat, un sclerotic, orice, dar cineva, Dumnezeule, o individualitate.

Acum n-o să mă mai acuzi că te-am tras pe spoară. -Intenția a existat, dragă confrate.

Citat aleatoriu