Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Nepotul lui Rameau (1966).
Puteți regăsi această replică la minutul 00:31:47.949 în înregistrarea originală.
Contextul replicii
[...]
- Asta fiindcă ești un trântor, un mâncău, un mișel, o inimă de cârpă.
- Fără îndoială că plăcerile vieții trebuiesc prețuite, dar nu-ți dai deloc seama cu ce sacrificii le obții.
- Ai jucat, joci și vei mai juca încă josnica pantomimă.
- E adevărat, însă nici nu m-a costat și nici n-o să mă coste cine știe cât.
- De asta aș face rău dacă mi-aș lua cine știe ce altă înfățișare, care nu numai că m-ar necăji, dar mi-ar fi cu neputință s-o păstrez.
- Ah, biata mea nevestică, era și ea un fel de filozof. Avea un curaj de leoaică.
- Câteodată rămâneam fără o para și fără nicio bucățică de pâine. Ne vânduserăm aproape toate zdrențele.
- Eu mă trânteam pe pat, bătându-mi capul să găsesc vreun om care să-mi împrumute ceva gologani fără să-i mai dau înapoi.
- Ea, veselă ca un cintezoi, se așeza la clavecin, cânta și se acompania. Avea un glas de privighetoare. Îmi pare rău că nu l-ai auzit.
- Când aveam vreun concert, o luam cu mine. Pe drum îi spuneam, hai, doamnă, fă-te admirată, desfășoară-ți talentul și farmecele, înflăcărează, scoate din minți.
- Ajungeam și ea cânta, înflăcăra, scotea din minți. Mai curând sau mai târziu l-ar fi dat gata cel puțin pe ministrul de finanțe. Avea un mers...
- O plimbam pretutindeni. Era cu neputință s-o păstrezi. Am pierdut-o și nădejdile mele de bogăție s-au spulberat odată cu pierderea ei.
- Nu o luasem decât pentru asta. Îi împărtășisem planurile mele și ea era prea ageră la minte ca să nu priceapă că sunt sigure și avea prea multă judecată ca să nu le aprobe.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu