Nu râzi de ideile mele prostești?

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 2 secunde din piesa de teatru radiofonic O clipă a fost al meu.

Puteți regăsi această replică la minutul 00:14:20.775 în înregistrarea originală.

Contextul replicii

[...]

- De fapt, nu scriu o piesă, ci o harababură oarecare.

- Nu sunt fericit pentru că mi-e dor.

- Rămâi cu bine, nu fii supărată pe mine și nu mă înșela.

- Scrie-mi cum avansezi cu piesa. Cum lucrezi? Cu efort, ușor?

- Hai să ne petrecem vara viitoare pe undeva pe aici, prin sat, vrei?

- M-am gândit mereu ce mult te potrivești tu cu natura asta rusească, cu câmpiile astea largi, cu livezile, cu râpele și cu râurile astea umbroase și lente.

- Nu râzi de ideile mele prostești?

- Îți mai amintești când m-ai condus și treptele scârțâiau, trădându-ne?

- Am stat atât de puțin de vorbă amândoi și totul este încă atât de neclar.

- Ah, tu, omul meu de mâine!

- Am toată piesa în cap, începe să capete contururi și idei precise. Vrea să iasă la lumină, dar abia mă apuc de scris și se și deschide ușa și mai apare o mutră oarecare.

- Nu știu ce o să iasă, dar începutul nu e rău.

- Dacă ne vom revedea, mă simt singur și mă necăjesc.

[...]

Cele mai bune replici din film

Unul sau două spectacole nereușite nu sunt deloc un motiv să lăsăm capul în jos și să nu dormim noaptea. Arta este un tărâm pe care nu poți înainta fără să te împiedici. Mai aveți în față multe zile de insucces și chiar stagiuni întregi eșuate.

Oricât de ciudat ți-ar părea, scrisorile tale nu le citesc, le înghit.

Am sentimentul că viața trece. Că n-am trăit. Că n-am înțeles viața. Dar mai ales îmi pare că n-am știut să iau și să pătrund ce e frumos în viață.

Te sărut mult, mult de tot, până la pierderea minții, până la nebunie.

Nu m-am dat jos din pat până ce n-am înghițit tot textul.

Citat aleatoriu