Spune-mi, ce să fac? Fără activitate, am să-ți fiu povară. Am să umblu prin casă fără niciun rost și o să găsesc la toate cusur.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 9 secunde din piesa de teatru radiofonic O clipă a fost al meu.

Puteți regăsi această replică la minutul 00:44:27.568 în înregistrarea originală.

Contextul replicii

[...]

- Vino, iubita mea, te implor.

- Sunt atât de deprimat încât nu sunt în stare să lucrez nimic. Nu știu ce să fac cu mine.

- Unii medici spun că pot să plec la Moscova, alții se opun categoric. Iar eu nu mai pot să stau aici. Nu mai pot.

- Cred că atunci când treci în viață printr-o perioadă grea, singura salvare rămâne să te avânți cu toate puterile în muncă. Să visezi, să realizezi și să te bucuri de asta.

- Cu atât mai mult cu cât beneficiezi de asemenea bogăție de teme și studii pe baza observațiilor tale, încât nici nu necesită un efort prea mare ca să poți crea ceva remarcabil.

- Tu ești doar marele meu talent, Maupassant al Rusiei.

- Spune-mi, ce să fac? Fără activitate, am să-ți fiu povară. Am să umblu prin casă fără niciun rost și o să găsesc la toate cusur.

- M-am dezvățat total de inactivitate și nu mai sunt nici chiar atât de tânără ca să pot să distrug într-o secundă tot ce am cucerit în decursul anilor cu mare strădanie.

- Simt cum se ridică împotriva mea multe priviri pline de reproș.

- Cum de pot să te știu acolo singur și părăsit?

- Comunică directorilor tăi că nu te las să pleci la Moscova înainte de 1 septembrie. Din partea mea, n-au decât să te și concedieze.

- Dacă aș pune acum definitiv literatura în cui și aș lucra ca grădinar, ar fi minunat. Mi-aș prelungi viața cu vreo 10 ani.

- Am sentimentul că nu ne vom mai revedea decât peste foarte mulți ani, când vom fi bătrâni.

[...]

Cele mai bune replici din film

Unul sau două spectacole nereușite nu sunt deloc un motiv să lăsăm capul în jos și să nu dormim noaptea. Arta este un tărâm pe care nu poți înainta fără să te împiedici. Mai aveți în față multe zile de insucces și chiar stagiuni întregi eșuate.

Oricât de ciudat ți-ar părea, scrisorile tale nu le citesc, le înghit.

Am sentimentul că viața trece. Că n-am trăit. Că n-am înțeles viața. Dar mai ales îmi pare că n-am știut să iau și să pătrund ce e frumos în viață.

Te sărut mult, mult de tot, până la pierderea minții, până la nebunie.

Nu m-am dat jos din pat până ce n-am înghițit tot textul.

Citat aleatoriu