- Am mers apoi pe jos prin nămeți zece kilometri până la oraș. Ne-au degerat picioarele, mâinile, nasul, urechile, am răcit și n-am luat concedii medicale.
- Praf m-am făcut! Știi cum eram? Sloi!

[ 0 ]

Fragment audio de 11 secunde din piesa de teatru radiofonic O viață pe roate.

Puteți regăsi această replică la minutul 00:03:38.235 în înregistrarea originală.

Contextul replicii

[...]

- Viața de navetist are farmecul ei extraordinar. Îmi aduc aminte, anul trecut am rămas înzăpezit două zile în câmp cu autobuzul și ce minunată solidaritate s-a creat între noi, navetiștii, cum a scos unul una, altul alta, cum s-a născut o...

- Vai, dragă Stelule, dar cum de nu-ți aduci aminte că și eu eram acolo cu tine? Vecină de banchetă!

- Păi cine a pregătit acel ceai într-o cutie de conserve?

- Dar cine a organizat prinderea acelui superb iepure de câmp și care iepure s-a dovedit a fi iepurele de casă al unui țăran din apropiere și care a venit și ni l-a luat înapoi tocmai când dăduse apa în clocot de vederea unei minunate supe?

- Tu, bineînțeles, Stelule!

- Vai, ce frumos a fost!

- Am mers apoi pe jos prin nămeți zece kilometri până la oraș. Ne-au degerat picioarele, mâinile, nasul, urechile, am răcit și n-am luat concedii medicale. -Praf m-am făcut! Știi cum eram? Sloi!

- Dar nu ți-am povestit poate niciodată, deși ne cunoaștem din vedere de atâta timp, cum venind eu din satul unde lucrez încoace către șosea, adică spre stația de autobuz, m-am întâlnit printr-o pădurice cu un urs.

- Bună ziua!

- Pe dumneavoastră vă căutam. V-am căutat de mi-a ieșit sufletul.

- Un moment, că tocmai îi povesteam dânsei ceva.

- Cum îți spuneam, mă întâlnesc față în față cu un urs. Nu știu exact ce rasă era. În orice caz, era o rasă locală, de-aici. Așa. Cert este că venea întins spre mine, deja ridicat în două picioare.

- Ce mi-am zis? Fie ce-o fi, dar nu dau înapoi. Merg înainte, pentru că orice animal sălbatic se sperie de orice altă ființă vie care e mai îndrăzneață decât el, chiar dacă e un iepure sau o pisică. Și atunci...

[...]

Cele mai bune replici din film

De ce? -Dar de ce? -Pentru că așa hotărăsc eu! Iar ce hotărăște un tată, copilul nu discută.

Păi cine a pregătit acel ceai într-o cutie de conserve? -Aaa, exact! Tu ai fost aceea, dragă.

Orice s-ar spune, aerul de țară e sănătos, dar aerul de oraș mi-e necesar, ca să zic așa, ca aerul. El îmi dă o stare sufletească superioară, îmi înnobilează spiritul și plămânii, chiar dacă uneori e poluat cu dioxid de carbon emanat de către trabanți.

Cafeaua e gata. Vă rugăm să nu ne deranjați. Acum ne bem cafeluțele. Fiecare om are dreptul să-și bea cafeluța în liniște. E un drept sindical și secular.

Uite ce e, poate că ar trebui să te controleze un neurolog. Nu te supără nervii? -De ce să mă supere dacă nu le fac nimic?

Citat aleatoriu

- Am mers apoi pe jos prin nămeți zece kilometri până la oraș. Ne-au degerat picioarele, mâinile, nasul, urechile, am răcit și n-am luat concedii medicale. - Praf m-am făcut! Știi cum eram? Sloi!

Contextul replicii

Cele mai bune replici din film

- Am mers apoi pe jos prin nămeți zece kilometri până la oraș. Ne-au degerat picioarele, mâinile, nasul, urechile, am răcit și n-am luat concedii medicale.
- Praf m-am făcut! Știi cum eram? Sloi!